Sarpele cu clopotei

Cameleoni, Crocodili si Aligatori, Iguane, Serpi, Soparle, Tuatara.

Moderator: Pandy

Sarpele cu clopotei

de juicyjay » 27 Iul 2009, 11:29

Sarpele cu clopotei, un vanator singuratic Cuvântul “?arpe” deriv? din latinescul “serpere”, care înseamn? “a târî”. ?erpii, cunoscu?i ?i sub numele de ofidieni, sunt reptile cu solzi a c?ror principal? caracteristic? este mobilitatea unic? a oaselor faciale, forma lung? a corpului ?i lipsa membrelor. Capul, trunchiul ?i coada sunt acoperite de solzi duri. Partea caracteristic? a scheletului unui ?arpe este craniul: articula?iile maxilarelor au un ligament extrem de elastic, ceea ce le confer? o mobilitate extraordinar?. Astfel se explic? de ce ?arpele î?i poate mi?ca gura în toate direc?iile ?i o poate deschide extrem de larg, reu?ind s? înghit? o prad? mult mai mare decât propriul s?u cap. Din?ii îl ajut? s? mu?te ?i s? fixeze prada, dar nu pot mesteca, prin urmare ?arpele trebuie s? î?i înghit? prada întreag?. Corpul con?ine numeroase vertebre, fiecare dintre ele ata?at? de o pereche de coaste care, într-un fel, substituie membrele, deoarece se termin? cu o forma?iune muscular? conectat? de partea ventral?, pe care ?arpele se deplaseaz?. Corpul lung ?i zvelt al unui ofidian nu con?ine niciodat? mai pu?in de 100 vertebre, ajungând uneori s? con?int? chiar peste 500. ?erpii urc? ?i coboar? printre crengi, se ca??r?, înoat? ?i se scufund? cu o agilitate extraordinar?, tocmai datorit? excep?ionalei mobilit??i a coastelor ?i vertebrelor. Serpii au aspecte foarte diferite ?i s-au adaptat astfel încât tr?iesc în aproape orice ni?? ecologic?, excep?ie f?când doar regiunile polare. Majoritatea celor aproximativ 3 000 de specii de ?erpi sunt neveninoase ?i î?i folosesc col?ii îndrepta?i c?tre înapoi pentru a apuca ?i fixa prada. . De?i mici la num?r, ?erpii venino?i sunt ?i ei r?spândi?i în întreaga lume, cu prec?dere în regiunile tropicale, ?i sunt echipa?i cu col?i special adapta?i, pe care îi folosesc pentru a injecta veninul în prad?. Reptilele sunt animale extrem de adaptabile, care au evoluat astfel încât s? ocupe o uimitoare diversitate de habitate. Ele tr?iesc pe toate continentele, mai pu?in în Antarctica. Cele mai multe ??ri au cel pu?in o specie de reptil? terestr?. Reptilele se g?sesc în absolut orice tip de mediu, de la cele mai uscate ?i mai aride de?erturi pân? la cele mai umede p?duri tropicale. Sunt în special r?spândite în regiunile tropicale ?i subtropicale din Africa, Asia, Australia ?i cele dou? Americi, pentru c? aici temperaturile sunt mai ridicate ?i exist? o mare diversitate de specii cu care se pot hr?ni. Multe specii de ?erpi tr?iesc in arbori, dar altele prefer? s? tr?iasc? pe sol, în mla?tini sau în câmp deschis. Exist? ?erpi marini care î?i petrec aproape toat? via?a în largul oceanului. Cum reptilele au nevoie de c?ldura mediului, aria de r?spândire a acestora este limitat? de temperatur? ?i ele sunt din ce în ce mai pu?in r?spândite pe m?sur? ce ne apropiem de poli. Chiar ?i în zonele cu ierni grele ?i perioade îndelungate de frig, exist? îns? multe specii de reptile, care rezist? datorit? capacit??ii de hibernare. Spre deosebire de multe alte animale terestre, care produc c?ldura vital? a corpului din energia pe care ?i-o iau din alimente, reptilele nu î?i pot genera propria c?ldur? corporal?. Ele sunt animale care se bazeaz? pe c?ldura mediului înconjur?tor pentru a-?i men?ine temperatura corpului la parametri constan?i. Multe specii î?i petrec intervale lungi de timp f?când b?i de soare, adesea aplatizându-?i corpul, pentru a putea cre?te suprafa?a care este înc?lzit? de soare. Ca urmare, reptilele î?i pot men?ine metabolismul la un nivel mult mai sc?zut. Iat? de ce multe reptile pot s? hiberneze lungi perioade de timp, f?r? s? aib? nevoie de hran? pentru a r?mâne în via??: ele î?i pot încetini foarte mult procesele interne ale organismului, astfel încât supravie?uiesc f?r? nici un fel de hran? mai multe luni de zile. Multe specii de ?erpi din regiunile temperate ?i de?ertice se retrag sub p?mânt în lunile de iarn?, c?ci aici sunt protejate împotriva înghe?ului de mediul relativ mai cald. Anumite specii î?i sap? vizuini, dar altele folosesc vizuinile s?pate de alte animale sau cavit??ile naturale descoperite, de exemplu, la baza buturugilor. Exist? specii care hiberneaz? în grupuri mari. Anumite specii de ?erpi, de pild? ?erpii cu clopo?ei, formeaz? pe durata hibern?rii gheme mari, care pot s? cuprind? pân? la câteva zeci de indivizi. Cele mai multe reptile sunt carnivore. Se hr?nesc cu diferite animale mici, pentru a se men?ine în via??. Ca urmare, reptilele ?i-au dezvoltat instincte agile de pr?d?tori, dar ?i reflexe uluitoare, care îi ajut? s? vâneze ?i s? prind? chiar ?i prada care se mi?c? foarte rapid. Exist? îns? ?i reptile care au moduri mai sofisticate de a-?i prinde prada. ?erpii venino?i î?i mu?c? victima cu o mi?care rapid?, injectându-i toxine puternice care o ucid sau o paralizeaz? rapid. ?erpii constrictori, de exemplu pitonul sau boa, î?i sufoc? efectiv prada încol?cindu-?i inelele corpului în jurul acesteia. Astfel, prada se sufoc?, pentru c? nu mai poate respira, apoi este înghi?it?. Pe de alt? parte, mul?i ?erpi m?nânc? broa?te, mici ?opârle, pe?ti, roz?toare ?i alte mamifere de mici dimensiuni. Exist? îns? ?i reptile care au un regim alimentar extrem de specializat, hr?nindu-se aproape în exclusivitate cu un singur tip de prad?. De pild?, exist? o specie de ?arpe nord-american care se hr?ne?te în special cu ou?, fiind chiar numit "?arpele mânc?tor de ou?"; cobra regal? se hr?ne?te aproape în exclusivitate cu alte specii de ?erpi. Reptilele mai mari, de pild? marii ?erpi constrictori ?i crocodilii, atac? ?i m?nânc? animale mult mai mari - porci, c?prioare, ?opârle mari sau chiar oameni. În special ?erpii pot înghi?i animale de mari dimensiuni, întregi. Dislocându-?i mandibula ?i întinzându-?i pielea corpului, ei pot ingera animale considerabil mai mari ?i mai grele decât ei. Reptilele au o larg? diversitate de aparate senzoriale, pe care le folosesc pentru a-?i localiza hrana sau partenerii ?i, în special, pentru a evita pr?d?torii. Majoritatea reptilelor au o excelent? viziune binocular?, datorit? ochilor plasa?i în partea din fa?? a capului, ?i pot repera prada de la câ?iva metri distan??. Ochii pot fi un organ extrem de specializat la anumite reptile. Reptilele au gustul ?i mirosul foarte bine dezvoltate. Mul?i ?erpi localizeaz? ?i urm?resc prada în acest mod, colectând în permanen?? particule de aer printr-o mi?care continu? de fluturare a limbii, care este apoi introdus? într-un organ extrem de sensibil, plasat în cerul gurii ?i numit organul lui Jacobson. Receptorii din aceast? micu?? cavitate recunosc ?i identific? schimb?rile de natur? chimic? din mediul înconjur?tor, ajutând animalul s? depisteze în ce direc?ie se afl? prada sau perechea c?utat?. Anumi?i ?erpi, în special ?arpele cu clopo?ei, folosesc ni?te cavit??i senzoriale speciale aflate în regiunea capului, cu care detecteaz? c?ldura corpului unei posibile victime. Acest aparat uimitor este atât de sensibil, încât ace?ti ?erpi î?i pot g?si ?i ucide prada chiar ?i în bezn? absolut?. Acest sistem de detectare este util în special pentru animalele a c?ror acuitate vizual? scade rapid sub ap?. Anumite specii sunt maestre în arta camuflajului, iar pielea lor are anumite modele ?i culori care le permit s? se camufleze perfect în habitatul în care tr?iesc. Al?i ?erpi au pielea viu colorat?, pentru a-?i avertiza poten?ialii agresori c? sunt periculo?i. Ca toate crotalidele, sarpele cu clopotei prezinta, intre ochi si nari, doua aperturi, doua fosete (gropite) acoperite cu o membrana. Este vorba de un organ senzorial deosebit de important, care reactioneaza la impulsurile termice si care semnaleaza de la distanta cea mai mica variatie de temperatura. Astfel, sarpele poate localiza cu usurinta orice prezenta animala cu sange cald aflata la o jumatate de metru departare de el. Un fel de al doilea nas, numit “organul lui Jacobson”, localizat in cerul gurii si aflat in legatura cu cele doua fosete, ii permite sarpelui, in timpul noptii, sa-si identifice victima. Limba lui bifurcata, pe care adesea si-o agita, ii furnizeaza informatii de natura olfactiva, semnale ce vor fi transmise aceluiasi organ al lui Jacobson. Pe baza acestor date, sarpele poate lua urma victimei pe care veninul inoculat o va ucide in scurt timp. Mul?i ?erpi sâsâie ?i î?i deschid gura atunci când sunt amenin?a?i, lovind adesea cu repeziciune orice eventual intrus. Alte semnale de avertisment au forme chiar mai nepl?cute.

Imagine
_______________________________
Mie mi se pare destul de interesant :D
Mare fan Garcea!:D
Imagine
Testos juvenil
Testos juvenil
 
Mesaje: 33
Membru din: 24 Iul 2009, 09:15
Localitate: Moinesti

Cine este conectat
Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 0 vizitatori