Reptilele (informatii generale)

Cameleoni, Crocodili si Aligatori, Iguane, Serpi, Soparle, Tuatara.

Moderator: Pandy

Reptilele (informatii generale)

de alin » 26 Iun 2008, 18:01

Reptilele sunt vertebrate tetrapode care au aparut in fauna terestra in perioada Carbonifera a erei Pleozoice si au atins apogeul dominatiei in era Mazozoica.

Reptilele din fauna actuala sunt exclusiv terestre cu unele exceptii. Ele nu mai revin in mediul acvatic pentru reproducere, avand in structura lor caractere multiple care reprezinta adaptari la viata terestra. Sunt animale poikiloterme, temperatura corpului variind sensibil fata de cea in zonele cu clima calda, putinele specii din regiunile temperate hiberneaza in sezonul rece. Corpul lor, mai mult sau mai putin masiv, este inzestrat cu 4 picioare (membre) ppentadactile ale caror degete se termina cu gheare. Membrele sunt situate latero-ventral si nu ridica de la sol restul corpului. Ele servesc pentru sprijin pe substratul pe care se tarasc.La unele reptile adaptate secundar la viata acvatica (broastele testoase) membrele sunt transformate in palete pentru inot, iar la serpi,

acestea au disparut sau sunt rudimentare, locomotia facandu-se prin tarare.

Reptilele au un tegument sarac in glande secretoare, de aceeea el este uscat si impermeabil ca rezultat al adaptarii la viata terestra. Patura externa a epidermei este cornoasa, groasa si apara corpul de uscaciune. De asemenea produce solzi, scuturi si placi cornoase cu rol de protectie. La crocodili si broaste testoase, derma tegumentului produce placi osoase, care dubleaza scuturile cornoase, formand o adevarata armatura care uneori este extrem de dura. Datorita acestor formatiuni epidermice si dormice, in perioada de crestere are loc naparlirea, sub forma de exuvie (teaca continua la serpi) sau sub forma de petice (la soparle). Exceptie fac testoase si crocodilii care nu naparlesc.

Tegumentul reptilelor contine pigmenti care dau culoarea corpului si care nu se modifica in functia de variatia cromatica a mediului. Fac exceptii unele specii de soparle la care pigmentii sunt localizati in cromatofori, iar culoarea corpului se modifica in concordanta cu cea a mediului asigurand camuflarea animalului (cameleonul).

Coloana vertebrala este formata din vertebre amficelice la reptilele inferioare si notocordul persista toata viata, vertebre de tip procelic la reptilele superioare iar coarda dorsala nu persista si la adult. Craniul este articulat printr-un singur condil occipital de primele vertebre cervicale. In alcatuirea coloanei vertebrate se afla cele 5 regiuni: cervicala, dorsala, lombara, sacrala si caudala. Exceptie fac serpii ale caror member sunt reduse sau au disparut iar coloana vertebrala nu prezinta aceasta impartire. Reptilele sunt primele vertebrate la care se diferentiaza primele 2 vertebre cervicale, atlas si axis. Atlas are forma unui inel care se invarte usor in jurul apofizei odontoide a axisului asigurand o mare mobilitate capului. Vertebrele dorsale poarta coaste articulate ventral cu osul stern (lipseste la serpi). Regiunea lombara este formata dintr-un numar variabil de vertebre, cea secrala din din 2-3 vertebre care au apofize transverse iar caudala are numar mare de vertebre. Coastele care se articuleaza la nivelul sternului se numesc adevarate, iar celelalte flotante.

Sistemul nervos si organelle de simt sunt mai evoluate decat la anfibieni, emisferele cerebrale sunt mai voluminoase. Bulbii olfactivi bine dezvoltati iar simtul tactil si visual de asemenea.

In plus la unele specii se afla organe termoreceptoare cu care depisteaza hrana in timpul noptii. Tubul digestive incepe cu cavitatea bucala in care se afla dintii dezvoltati pe falci, pe oasele palatine, pe vomer si pe oasele pterigoide. Chelonienii au falcile prevazute cu trei cornoase care au aspectul unui cioc taios. Dintii reptilelor apartini urmatoarelor tipuri: tipul de dintre acrodont reprezinta dinti fixati la extremitatea distala a falcilor (soparle); tipul pleurodont are dinti fixati pe partea interna a falcilor intr-un sant (la serpi) si dintii de tip tecodont fixati in elveole dentare (la crocodili). Reptilele veninoase au anumiti dinti, de regula fixati pe maxilar care sunt in legatura cu glandele veninoase; ei au un canal (la vipera) sau un sant (la sarpele cu ochelari) prin care se scurge veninul. Soparlele si serpii au in cavitatea bucala o limba subtire bifida (bifurcata la varf) si extrem de mobila care poate fi proiectata mult in afara. Pe planseul cavitatii bucale se afla orificiile nazale interne (coane). Serpii au o gura extensibila. Cavitatea bucala se continua cu faringele care comunica lateral cu camerele timpanicce. Esofagul este lung si dilatabil iar in continuarea lui se afla stomacul de forma alungita. Intestinul este diferentiat in subtire si gros si se deschide printr-un rect in cloac alaturi de conductele urinare si genitale. Cloacul comunica cu exteriorul prin orificiul anal. Aparatul respirator are in alcatuire caile respiratorii care incep cu fosele nazale, apoi faringe, laringe, trahee si bronhiile ce patrund in plaman. Ca urmare a adaptarii la respiratia aeriana, plaminii au o suprafata mare de schimb iar respiratia este de tip toracal realizandu-se prin miscari de ridicare si coborare a cutiei toracice. La serpi este dezvoltat numai plamanul drept, cel stang fiind redus ca urmare a corpului cilindric mult alungit si a locomotiei prin tarare. Circulatia sangelui este la fel ca la amfibieni, inchisa, dubla si incompleta. Inima este tricamerala, formata din 2 atrii si un ventricul in care se schiteaza un sept ventricular care la crocodili va separa complet cele 2 ventricule, aparand pentru prima data in seria animala o inima tetracamerala. Reptilele au 2 arcuri aortice, stang si drept, care se deschid separate in ventricul unde sangele se amesteca. Excretia se realizeaza prin 2 rinichi care se deschid prin 2 uretere in cloac. Putine specii au si vezica urinara.

Legat de viata terestra, apar unele elemente de adaptare in dezvoltarea embrionului. Reptilele se inmultesc prin oua care rezultain urma fecundatiei interne. Masculii au 1-2 organe copulatoare. Ouale sunt depuse in cuiburi pe locuri uscate si insorite sau ingropate in nisip, sunt protejate de o coaja pergamentoasa sau calcaroasa;

Embrionul care se dezvolta in ou are o anexa embrionara numita amnios, un sac plin de lichid care protejaza contra socurilor si o a doua anexa embrionara numita alentoida cu rol in respiratia si excretia embrionului.


Stiati ca …

- Soparlele isi pot taia coada pentru a scapa de un agresor, care astfel ramane cu coada intre dinti. Coada soparlei creste la loc.

- Cea mai mare soparla este dragonul de Komodo, care atinge o lungime de 3 m. El se hraneste cu capre si cerbi mici.

- Masurand pana la 10 m lungime, anaconda si pitonul reticulat sunt cei mai mari serpi.

- Broasca-testoasa alligator se foloseste de un siretlic pentru a prinde pesti. Ea asteapta in apa, cu gura deschisa, pentru ca pestele sa se apropie sa-i cerceteze varful limbii, care seamana cu un vierme, si atunci il inhata.

Sursa:www.descopera.ro
Ultima oară modificat de alin pe 17 Mar 2009, 19:34, modificat 1 dată în total.
Come to the dark side... We have COOKIES Imagine

Testoase: 2 masculi RES (din 24.oct.2007); Acvarii: 115x45x45; Filtre: Tetratec EX700; Lumina: ReptiGlo 10.0 compact + bec 60w; Incalzitor: Sera RH 300 W
Avatar utilizator
Testos meserias
Testos meserias
 
Mesaje: 467
Membru din: 06 Apr 2008, 17:10

de alin » 02 Iul 2008, 16:48

... de asemenea cllasa reptilelor este foarte heterogena, av?nd importanta evolutiva deosebita, caci din ele s-au desprins ramuri care au dus mai departe la individualizarea pasarilor si mamiferelor. ?n clasificarea nenumaratelor tipuri de reptile, paleontologii iau ?n considerare caracterele scheletului, mai ales conformatia craniului.

Unele reptile primitive, carbonifer-permiene, din grupul Cotylosauria, prin structura craniului si a scheletului ?n general, denota asemanari cu stegocefalii de tipul Seymuria.

Alte reptile, din grupul Theriodontia, ?n decursul permo-triasicului, dob?ndeau multe caractere foarte apropiate de ale mamiferelor, mai ales privind dentitia, conformatia craniului etc.

Fata de aceste grupe primitive, adeseori cu caractere colective, de-a lungul erei secundare s-au individualizat ramuri de reptile, de cele mai multe ori foarte specializate, care au reusit sa domine toate mediile de viata.

Dintre reptilele de uscat retinem grupul dinozaurilor (deinos-teribil, suara-sop?rla, l.greaca ), care reuneste diferite tipuri, c?teodata de forme dintre cele mai bizare. Multe dintre ele au capatat dimensiuni impresionante, ceea ce, dealtfel, vrea sa sugereze si numele ce li s-a dat. Unii dintre acesti dinozauri erau erbivori, iar altii, dimpotriva, s-au adaptat la un regim carnivor. ?n cadrul dinozaurilor erbivori s-au realizat cele mai extraordinare si mai robuste tetrapode existente vreodata pe planeta noastra. Istoria lor se deruleaza de-a lungul perioadelor jurasic-cretacic, deci pe parcursul a 120 milioane de ani. Mai bine cunoscute sunt genurie:

Brontosasurus,gasit ?n depozitele jurasic-superioare din America de Nord, atingea o lungime ce putea depasi 20 m si c?ntarea circa 30 t. Corpul enorm era sprijinit de patru membre scurte, masive si cilindrice, adevarati "piloni de sustinere". Imensul "deal de carne si oase " era ?nzestrat cu un cap mic, ce se pare ca abia putea sa coordoneze putinele miscari de care era ?n stare uriasa reptila;

Diplodocus, contemporan cu brontozaurul, este considerat a fi fost cel mai lung dintre dinozauri: aproape 27 m! Coada, de vreo 9-10 m, ca un… bici enorm, trebuie sa fi constituit o arma defensiva eficace. G?tul subtire si lung de 5 m, purta un cap mic, de numai 70 cm!

Tot din jurasicul superior nord-american s-a descris si imensul Brachiosaurus, gasit mai t?rziu si ?n depozitele continentului african. Denumirea ("sop?rla cu brate") ?i vine de la bratele anterioare mult mai lungi dec?t cele posterioare. Scheletul unui brahiozaur, descoperit ?n Africa, are o lungime totala de 23 m si o ?naltime, la greaban, de 6 m. Datorita lungimii membrelor anterioare si a g?tului, capul acestui animal se afla la aproape 12 m deasupra solului. Greutatea exemplarului amintit este estimata la 78 t. S-au gasit oase izolate apartin?nd la aceeasi specie, ce depaseau dimensiunile celor din scheletul complet; aceasta i-a facut pe specialisti sa creada ca erau brahiozauri si mai mari, de p?na la 100 t greutate.

Greutatile amintite erau ?ntr-adevar extraordinare pentru niste animale terestre. Se presupune, de aceea, ca acesti uriasi duceau o viata amfibie, asemanatoare cu a hipopotamilor actuali.

?n rastimpul jurasic superior-cretacic inferior a trait si Stegosaurus, de la care s-au conservat schelete complete mai ales ?n terenurile nord-americane. Parti de schelet au fost gasite si ?n Europa. Probabil ca traia ?n regiuni mlastinoase, cu vegetatie luxurianta, dar se apreciaza ca era adaptat si zonelor zv?ntate, cu vegetatie luxurianta, din interiorul continentului. Armura osoasa dorsala, formata din doua r?nduri de placi ce ?n regiunea codala se transforma ?n tepi puternici, constituie un caracter esential al stegozaurilor.

Din cretacicul inferior de pe teritoriul belgian s-a descris Iguanodon, dinozaur biped, de 8-10 m lungime si 4-5 m ?naltime. La mers, iguanodonii se serveau numai de membrele posterioare, bine dezvoltate; labele anterioare erau scurte. Coprolitele ?mpietrite ale iguanodonilor arata ca preferau ramuri tinere de copaci, pe care le ajungeau cu ajutorul limbii lor lungi, la fel ca girafele de astazi. Numele acestor fosile vrea sa sugereze asemanarea lor cu iguanele actuale, reptile din America.

Binecunoscuti sunt si "dinozaurii cu coarne", care au trait ?n cretacic. Triceratops, din cretacicul nord-american, avea un corp ?ndesat, de 8,5 t greutate si 6-8 m lungime. Se remarca prin craniul sau enorm, aparat de trei coarne; o placa osoasa se prelungea acoperind g?tul scurt si masiv al reptilei. Triceratopsii erau erbivori, av?nt?ndu-se mult spre interiorul continentului, multumindu-se cu ierburi tari si aspre.

Aceste cohorte de erbivore, de o extraordinara diversitate, aveau numerosi dusmani, individualizati chiar din cadrul dinozaurilor - erau asa-numitii dinozauri carnivori, ce urmareau erbivorele, atac?ndu-le fara crutare. De aceea nu ne miram ca ?n celebrele culcusuri fosilifere de dinozauri din America de Nord, din Mongolia etc., alaturi de erbivore se ?nt?lnesc si carnivore.

Tyranosaurus, din cretacicul superior, ram?ne cel mai salbatic pradator din cadrul dinozaurilor. Corpul, asemanator cu al unui cangur, putea atinge 15 m lungime, 6 m ?naltime, si c?ntarea circa 7 t; se apreciaza ca fiind cel mai mare carnivor al tuturor timpurilor.

Reptilele zburatoare. Spre ?nceputurile evolutiei lor, ?n jurasic, reptilele zburatoare (Pterosaurienii) erau de dimensiuni modeste. Mai t?rziu, ?n cretacic, au atins dimensiuni impresionante - de ordinul mai multor metri; dar tot ?n cretacic pterosaurienii au disparut fara sa-si lase urmasi. La aceste reptile s-a realizat un soi de aripi, care avea sa le dea posibilitatea sa zboare. De fapt, "aripa" era facuta dintr-o membrana pieloasa, prinsa ?ntre membrele anterioare si corp; n-ar fi exclus ca aceste "sop?rle zburatoare" sa fi fost la ?nceput doar niste st?ngace planoare vii, care, mai apoi, s-au perfectionat. Uriasul pterosaurienilor este considerat Pteranodon-ul, gasit ?n cretacicul superior nord-american, cu anvergura aripilor de 7-8 m. Se remarca prin ciocul sau enorm, de aproape 1 m lungime, care spre partea dinapoi era contrabalansat de o creasta osoasa impunatoare. Se pare ca pteranodonii duceau o viata asemanatoare cu a albatrosilor actuali.

Reptilele marine mezozoice au atins o diversitate asemanatoare cu ceea ce semenii lor au realizat pe uscaturile continentale. Viata acvatica a determinat transformarea membrelor ?n "palete ?notatoare" si, bine?nteles, o adaptare corespunzatoare a corpului.

Ihtiozaurii sau "sop?rlele-pesti"se considera a fi fost grupul de reptile cel mai bine adaptat mediului acvatic. Un mare paleontolog (G. Culvier) le definea ca animale carnivore lacome cu "bot de delfin, dinti de crocodil, cap de sop?rla si labe de cetaceu". Conformatia "sop?rlelor-pesti" arata ?n mod clar ca erau ?n ?ntregime tributare apei, fiind incapabile sa se catere pe tarm. Primii ihtiozauri si-au facut aparitia ?n triasic, iar ?n decursul jurasicului au atins apogeul; ?n cretacicul inferior au devenit din ce ?n ce mai rari, pentru ca ?n cretacicul superior sa se stinga definitiv.

Pleziozaurii s-au adaptat mediului marin ?n mod diferit de grupul precedent. Structura reptiliana originala a suferit modificari mai putine. De fapt, aceste reptile "alunecau" pe apa de maniera broastelor testoase sau a pinguinilor actuali, folosindu-se de ?notatoarele lor ca de un fel de palete. Din cauza g?tului lung, sinuos, pleziozaurii au mai fost numiti si "sop?rle-lebede". Au fost rasp?nditide-a lungul ?ntregii ere mezozoice, dar mai cu seama ?n marile jurasice.

Ar mai fi de amintit si alte grupe de reptile care au populat mai cu seama marile si uscaturile perioadelor erei secundare, dar ne vom opri aici, nu, ?nsa, ?nainte de a retine ca din cretacicul superior al Bazinului Hateg s-au descris mai multe forme de dinozauri, pterozauri, crocodili etc.

Sursa descopera.ro
Ultima oară modificat de alin pe 06 Iul 2008, 13:58, modificat 1 dată în total.
Come to the dark side... We have COOKIES Imagine

Testoase: 2 masculi RES (din 24.oct.2007); Acvarii: 115x45x45; Filtre: Tetratec EX700; Lumina: ReptiGlo 10.0 compact + bec 60w; Incalzitor: Sera RH 300 W
Avatar utilizator
Testos meserias
Testos meserias
 
Mesaje: 467
Membru din: 06 Apr 2008, 17:10


Cine este conectat
Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 3 vizitatori
cron