Serpi

Cameleoni, Crocodili si Aligatori, Iguane, Serpi, Soparle, Tuatara.

Moderator: Pandy

Serpi

de diego » 03 Mar 2008, 13:29

Str?ns ?nrudi?i cu ?op?rlele, ?erpii sunt u?or de recunoscut pentru c? au corpul alungit, lipsit de membre, o form? care ?i deosebe?te de majoritatea reptilelor. Anumite specii de ?erpi au p?strat urme interne ale membrelor posterioare, ?n special ?arpele boa ?i pitonul. Din cauza corpului neobi?nuit de lung ?i de ?ngust, ?erpii au o alc?tuire intern? foarte diferit? de a altor reptile. Au coloana vertebral? foarte lung?, cu multe perechi de vertebre. Au o acuitate vizual? foarte bun? ?i, de?i nu aud ca ?i mamiferele, pot s? detecteze vibra?iile de joas? frecven?? prin p?m?nt, semnale care ?i avertizeaz? c?nd se apropie un alt pr?d?tor sau o poten?ial? prad?.

Ca ?i ?op?rlele, ?erpii au aspecte foarte diferite ?i s-au adaptat astfel ?nc?t tr?iesc ?n aproape orice ni?? ecologic?, excep?ie f?c?nd doar regiunile polare. Majoritatea celor aproximativ 3.000 de specii de ?erpi sunt neveninoase ?i ??i folosesc col?ii ?ndrepta?i c?tre ?napoi pentru a apuca prada. Multe specii ??i sufoc? prada ?ncol?cindu-se foarte str?ns ?n jurul acesteia, ?n special ?erpii constrictori care v?neaz? animale foarte agile sau foarte mari.

Aproximativ dou? treimi dintre ?erpi apar?in unei singure familii, Colubridae, care include mai ales ?erpii obi?nui?i, inofensivi, ca de pild? ?arpele de cas?, ?arpele inelat ?i ?arpele jartier?. De?i mici la num?r, ?erpii venino?i sunt ?i ei r?sp?ndi?i ?n ?ntreaga lume, cu prec?dere ?n regiunile tropicale, ?i sunt echipa?i cu col?i special adapta?i, pe care ?i folosesc pentru a injecta veninul ?n prad?. Cei mai periculo?i ?erpi venino?i apar?in familiilor de vipere ?i cobre.

sursa: animalplanet.ro
Avatar utilizator
Testos Admin
Testos Admin
 
Mesaje: 1260
Membru din: 01 Noi 2006, 20:38
Localitate: Bucuresti

de Pandy » 08 Mar 2008, 21:02

Viperele
De mai bine de 10 ani, viperele au fost declarate specii pe cale de disparitie, protejate prin lege ?n ?ntreaga Europa. ?n Rom?nia sunt trei specii de vipere: vipera de munte sau vipera cu cruce (Vipera berus)
vipera de stepa (Vipera ursinii) si vipera cu corn (Vipera ammodytes).
Desi mai putin amenintata la noi dec?t ?n alte tari, vipera a fost pusa sub protectie de catre statul rom?n prin legile 13/1994 si 462/2002. "V?nate" pentru veninul lor extrem de greu de colectat, care se vinde ?n industria farmaceutica la preturi ametitoare, ?n Rom?nia au mai ramas sub 10.000 de exemplare din toate cele trei specii. Cea mai periclitata dintre toate speciile din Rom?nia este vipera de stepa. Majoritatea populatiilor ei au disparut aproape complet. ?n alte tari chiar si vipera cu cruce este grav afectata.
Pe arii ?ntinse din Germania si Italia, aceasta specie a disparut. Biologii rom?ni si alti specialisti fac eforturi mari pentru a pastra cel putin constant numarul reptilelor care au supravietuit epocii industriale. Totusi, ?n Rom?nia nu doar distrugerea habitatului natural, colectarea ilegala si uciderea nejustificata sunt principalele cauze ?mpotriva carora se vad nevoiti sa lupte cei care se ocupa de protectia mediului.

Documentarele despre serpi ?i ?nfatiseaza ca pe niste animale agresive si extrem de periculoase. Din aceasta cauza si poate dintr-o teama ancestrala fata de serpi, oamenii cred ca reptilele au un comportament agresiv. ?n Rom?nia viperele sunt ucise ?n mod gratuit, tocmai pentru ca putini stiu ca, de fapt, prima lor reactie este sa se fereasca din calea oamenilor. Un sarpe va musca numai daca este atacat. Majoritatea muscaturilor se produc la oamenii care deranjeaza animalul ?n mod constient. Pentru cei care au fost pe teren si au vazut vipere ?n mediul lor natural este foarte clar ca ele nu musca dec?t daca sunt agresate.

Stiati ca?
Viperele sunt animale ovovivipare. Acest lucru ?nseamna ca, dupa fecundare, ouale sunt incubate ?n corpul femelei, iar c?nd puii ajung la maturitate sunt expulzati. Din aceasta cauza, se spune ca vipera "naste" puii.
Rata de supravietuire a puilor este de 50%
Viperele traiesc ?n medie 15 ani.
Dupa ce a muscat o data, o vipera mai are ?n glanda venin pentru ?nca una, doua muscaturi. Un animal bine hranit ?si reface cantitatea de venin ?n c?teva ore.
La o muscatura, glanda cu venin elibereaza 25-27% din cantitatea totala
Vipera are un control asupra cantitatii de venin eliberate la o muscatura
Daca dintele viperei este smuls, acesta se reface ?n c?teva zile.
?n functie de sistemul imunitar, un om poate muri ?n c?teva ore de la o muscatura, sau p?na la 2-3 zile
Viperele nu au multi dusmani naturali. Printre acestia se numara aricii, porcii mistreti si unele pasari rapitoare.
O femela (8 ani), un mascul (8 ani); Acvarii: 80x35x40, 80x35x40; Filtre: JBL CristalProfi GreenLine e401, Tetratec EX700; Incalzitoare: AquaEl 100 W, AquaEl 100 W Iluminare: ReptiGlo 5.0 compact
Avatar utilizator
Testos Moderator
Testos Moderator
 
Mesaje: 1643
Membru din: 22 Iun 2007, 09:36
Localitate: Bucuresti (Berceni)

de Frenclin » 06 Apr 2008, 11:17

Sarpele cu clopotei

?inutul ?erpilor cu clopo?ei
Loma Linda este un ora? din sudul Californiei, ?n plin? expansiune, aflat ?ntre dou? lumi dure. Ocup? o zon? arid?, unde ajung ultimele locuin?e din zona de extindere urban? a Los Angeles-ului. De aici ?ncep marele de?erturi din zona de sud-vest.

Acesta este ?inutul ?erpilor cu clopo?ei - unde tr?iesc dou? specii separate: ?arpele cu clopo?ei Southern Pacific ?i ?arpele cu clopo?ei Red Diamond. Iar Loma Linda se afl? la perimetrul nordic al acestei regiuni.

Ambele specii pot s? provoace dureri cumplite, disfunc?ii definitive ?i ?n unele cazuri este chiar necesar? amputarea unui membru. ?n cazuri extreme, aceste mu?c?turi, dac? nu sunt tratate de urgen??, pot chiar s? ucid? un om.

La c?teva ore de mers cu ma?ina din Loma Linda exist? patru alte specii de ?erpi cu clopo?ei - Mojave, Sidewinder, Speckled ?i Western Diamondback. Ca s? nu mai vorbim de alte animale poten?ial mortale care tr?iesc ?n aceste regiuni, de pild? p?ianjenul "v?duva neagr?" sau scorpionul.

Acolo unde a?ez?rile umane intr? tot mai ad?nc ?n habitatul natural al acestor pr?d?tori, care tr?iesc aici de milioane de ani, este clar c? vor ap?rea probleme…

Echipa de salvare
Centrul Universitar Medical Loma Linda este locul unde s-a ?nfiin?at Venom ER - o sec?ie de urgen?? pentru victimele veninului. Aici medicii ?ncearc? s? salveze vie?ile celor mu?ca?i de ?erpi sau alte animale veninoase.

Specialistul ?n venin de aici este dr Sean Bush - un profesor cu p?rul str?ns ?n coad?, care alearg? ?n timpul s?u liber dup? turele de lucru cu automobilul s?u Mustang. ?ns? aici se termin? distrac?ia ?i ?ncep lucrurile serioase.

Cum popula?ia din zon? cre?te cu 6% pe an, iar ?erpii cu clopo?ei deja sunt ?n gr?dinile oamenilor, sec?ia de urgen?? Venom ER nu e un loc unde s? te relaxezi.

Din p?cate, ?erpii nu ??i mu?c? ?ntotdeauna victimele ?n cele mai convenabile momente. Echipa de salvare acoper? peste 100.000 kilometri p?tra?i, un teritoriu situat ?n cea mai mare parte ?n s?lb?ticie. Cea mai mare amenin?are la adresa vie?ii unei victime ar fi timpul irosit aiurea.

Peste 100 paramedici ?i ofi?eri operativi ai departamentului de pompieri se gr?besc s? aduc? victimele la Loma Linda Venom ER. Cea mai rapid? cale este cu elicopterul. Echipajul acestuia este ?ns? at?t de solicitat, ?nc?t acoper? anual o medie de 80.000 km str?b?tu?i ?n misiuni de salvare.

Lovitura fulger?toare
Din fericire, nu toate mu?c?turile de ?arpe reprezint? urgen?e. ?n multe cazuri, ?arpele nu ajunge s? perforeze pielea. Sau, chiar dac? o perforeaz?, este posibil s? nu injecteze nici un pic de venin. Acestea se numesc "mu?c?turi uscate".

De multe ori ?ns?, col?ii ??i ating menirea. ?ntr-o clip?, ?arpele injecteaz? ?n corpul victimei un cocktail mortal de proteine ?i enzime, ca ?i cum ar folosi un ac de sering?.

?n cazul mu?c?turii unui ?arpe cu clopo?ei Southern Pacific, mu?c?tura este imediat ?nconjurat? de umfl?turi uria?e. Membrul afectat evolueaz? treptat spre o nuan?? cumplit? de negru, pe m?sur? ce veninul distruge ?esutul ?i ?ncepe s? ??i ucid? victime. Practic, o diger? din interior.

Dr. Bush explic? algoritmul mortal care ?ncepe: "Creatin-kinasa (CK) este o enzim? care se g?se?te ?n interiorul celulei musculare. C?nd celulele musculare sunt distruse, CK se scurge ?n s?ngele victimei, inund? rinichii ?i ?i "?nfund?".

?n camera de gard?, dr. Bush inund? corpul victimei cu fluide ?i ?ncearc? s? men?in? organele vitale ?n stare de func?ionare. Pacientului i se administreaz? ?i antivenin - anticorpi care sunt recolta?i de la animale precum iepuri, cai sau capre, care sunt imuni la venin.

Recuperare dup? dezastru
Contrar p?rerii larg r?sp?ndite, antiveninul nu este un leac miraculos. Pentru ?nceput, este greu de prezis impactul unei mu?c?turi ?n func?ie de m?rimea ?arpelui - ?i chiar efectele veninului ?n cazul mai multor indivizi din aceea?i specie pot s? difere.

Din cauz? c? avem tipuri de diferite de metabolism, fiecare dintre noi poate avea o alt? reac?ie la venin, ceea ce face ca efectul acestuia asupra victimelor s? fie aproape imposibil de prezis.

Oamenii de ?tiin?? consider? acum c? veninul este mult mai complex dec?t ??i imaginau ini?ial. Practic, veninul caut? o "sl?biciune" ?n constitu?ia victimei, pe care s? o poat? exploata.

Unul dintre cele mai memorabile cazuri ale dr. Bush a fost un pacient mu?cat de un ?arpe cu clopo?ei Southern Pacific, un "animal de companie" evadat. Totul a ?nceput cu o mu?c?tur? agonizant?, de 15 secunde, care ar fi putut s? ?l coste via?a.

Dup? 70 ore critice ?i o s?pt?m?n? la terapie intensiv?, pacientul ?nc? mai suferea de un tremur violent, de parc? era posedat de un demon, la cinci zile dup? ce fusese mu?cat. I s-au dat 58 fiole de antivenin Crofab. Dup? ?tiin?a doctorului Bush, un record mondial.

Recuperarea poate fi un proces ?ndelungat ?i dificil dup? o mu?c?tur? a unui ?arpe cu clopo?ei - cu condi?ia ca victima s? fie suficient de norocoas? ?i s? ajung? ?n via?? p?n? la sec?ia de urgen??.

sursa: animalplanet.ro
Testos juvenil
Testos juvenil
 
Mesaje: 9
Membru din: 28 Mar 2008, 13:07
Localitate: Onesti


Cine este conectat
Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 4 vizitatori
cron